Predică la Duminica Ortodoxiei


Pr. Ilie Cleopa

Iubiţi credincioşi,

Biserica lui Hristos dreptmăritoare prăznuieşte astăzi un mare aşezămînt apostolesc şi sobornicesc, anume cultul sfintelor icoane. Acesta s-a aşezat prin hotărîrea Sfîntului şi marelui Sinod Ecumenic al şaptelea de la Niceea din anul 787, la care au luat parte trei sute şaizeci şi şapte de Sfinţi Părinţi şi o sută treizeci şi şase de arhimandriţi şi stareţi de mănăstiri. Sinodul a fost condus din partea Bisericii Ortodoxe de Răsărit de Sfîntul Tarasie patriarhul Constantinopolului. Din partea Bisericii de Apus a fost Petru, arhiepiscopul Romei, însoţit de Petru, prezbiter şi egumen al mănăstirii Sfîntul Sava din Roma, din partea papei Adrian.

Toţi aceşti Sfinţi Părinţi au hotărît cinstirea Sfintelor Icoane şi au dat anatema pe toţi ereticii luptători de icoane, de la care mulţi sfinţi au suferit mari prigoane şi moarte timp de aproape două secole, de la Leon Isaurul, primul luptător împotriva sfintelor icoane şi pînă la Teofil cel de pe urmă. După moartea lui Teofil, prin rîvna împărătesei Teodora şi a Sfinţilor Părinţi s-a stabilit din nou dreapta credinţă şi cinstirea Sfintelor Icoane, cum a fost şi pe vremea Mîntuitorului şi a Sfinţilor Apostoli, căci Iisus Hristos prin minune nefăcută de mîini, a zugrăvit chipul feţei Sale pe maramă şi l-a trimis lui Avgar, regele Edesei (Combaterea sectelor, Chişinău, 1929, p. 510-532). După tradiţia apostolică, Sfîntul Apostol şi Evanghelist Luca, fiind mare pictor, a zugrăvit chipul Maicii Domnului cu Pruncul Iisus în braţe pe cînd era ea în viaţă.

Acest mare adevăr îl adevereşte şi Sfîntul Sinod al 7-lea ecumenic, zicînd: "Noi păstrăm predaniile Bisericii, întăririle înscris sau în nescris. Una din ele porunceşte a face noi închipuiri de icoane pictate, fiindcă aceasta în unirea cu istoria Evangheliei slujeşte spre adeverirea că Dumnezeu Cuvîntul adevărat, şi nu după nălucire, s-a făcut om, şi este spre folosul nostru. Pe temeiul acesta, noi, mergînd pe calea împărătească şi urmînd învăţătura dumnezeieştilor Sfinţilor Părinţilor noştri şi predaniile Bisericii Ecumenice, căci ştim că în ea locuieşte Duhul Sfînt, cu toată stăruinţa şi luarea aminte hotărîm ca Sfintele Icoane să se pună înainte la fel cu închipuirea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci, fie ele făcute din vopsele sau cu mozaic sau din oricare material. Numai să fie făcute în chip cuviincios" (Ibidem, p. 532-533).

Sfîntul Ioan Damaschin, care a suferit mult pentru Sfintele Icoane, scrie despre ele: "În orice lucru este bine de cunoscut ce este în el adevărat sau mincinos şi care este scopul lui, bun sau rău". Tot aşa, cînd este vorba despre Sfintele Icoane trebuie de cercetat dacă ele sunt adevărate şi pentru care scop sunt făcute. Dacă ele sunt adevărate şi slujesc spre slava lui Dumnezeu şi a Sfinţilor Lui, spre a îndemna la fapte bune, spre îndreptarea fără de prihană şi spre mîntuirea sufletelor, apoi noi trebuie să le primim şi să le cinstim, însă nu în alt fel, decît ca pe închipuiri, ca pilde, ca exemple, ca pe nişte cărţi pentru oameni, ca pe monumente (Ibidem, p. 537).

Fiindcă nu toţi ştiu a citi şi nu pot să se îndeletnicească cu citirea, Părinţii au judecat ca toate faptele lui Hristos vrednice de mărire să le închipuiască pe icoane care ar sluji la scurte amintiri. De multe ori se întîmplă că noi nu gîndim la patimile Mîntuitorului, dar îndată ce vedem icoana răstignirii lui Hristos ne aducem aminte de mîntuitoarele Lui patimi, cădem şi ne închinăm, nu materialului, ci Celui ce este închipuit, asemenea cum ne închinăm, nu materialului din care este făcută Evanghelia sau Crucea, ci la aceea ce se închipuieşte prin ele, adică la puterea Duhului Sfînt ce izvorăşte din ele.

Noi nu ne închinăm materialului din care sunt făcute icoanele. Dacă înaintea noastră se află icoana Domnului, noi ne rugăm, zicînd: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ajută-ne şi ne mîntuieşte!" Iar dacă suntem înaintea icoanei Maicii Domnului: "Fii apărătoarea noastră înaintea Fiului Tău, adevăratul nostru Dumnezeu spre mîntuirea sufletelor noastre!" Iar dacă este icoana mucenicului, de pildă Ştefan, noi zicem: "Sfinte Mare Mucenic Ştefane, care ţi-ai vărsat sîngele pentru Hristos şi ai îndrăznit către Dumnezeu, ca întîiul mucenic, fii apărătorul nostru!" Aşa ne adresăm şi către oricare alt sfînt. Iată încotro trimitem noi rugăciunile noastre prin ajutorul Sfintelor Icoane.

Cînd împăratul iconomah, aidoma sectanţilor noştri, afirma pe nedrept că la cele şase Sinoade Ecumenice n-ar fi fost icoane şi că despre dînsele nu s-a vorbit, atunci papa Grigorie îi scria; "Împărate, vezi că nimic nu s-a spus nici de pîine, nici de apă, nici nu s-a spus că se cuvine a mînca sau bea. Însă tu ştii, după tradiţie, că acest lucru este necesar pentru întemeierea vieţii. Aşa şi despre icoane era cunoscut din Tradiţie. Înşişi arhiereii aduceau icoane la Sinod şi nici un om iubitor de Hristos nu porneşte la drum şi nu-şi face călătoria fără de icoane. Aşa fac oamenii lucrători de fapte bune şi plăcuţii lui Dumnezeu".

Leonte de Neapole, combătînd pe iudeii care învinuiau pe creştini pentru cinstirea icoanelor le răspunde: "Ne închinăm feţelor de pe icoane şi închipuirilor sfinţilor, nu ca lui Dumnezeu. Pentru că dacă ne-am închina lemnului icoanei ca lui Dumnezeu atunci ne-am închina la orice lemn. Şi de s-ar fi şters faţa de pe vreo icoană noi am da-o pe foc, cum facem aceasta de multe ori. Noi creştinii, sărutînd cu buzele trupeşti chipul lui Hristos, al apostolului sau al mucenicului, cu sufletul şi cu gîndul nostru sărutăm pe Hristos şi pe sfinţii Lui".

Sfîntul Grigorie de Nyssa vorbeşte despre închipuirea aducerii lui Isaac ca jertfă de către Avraam, icoana spre care cînd căuta, vărsa din ochii lui lacrimi de umilinţă. El mai vorbeşte şi despre icoana Sfîntului şi Marelui Mucenic Teodor Tiron şi despre icoana lui Hristos. Iar Sfîntul Ambrozie de Milan, vorbind despre vedeniile care le-a avut înaintea descoperirii moaştelor Sfinţilor Mucenici Ghervasie şi Protasie, mărturisea că i s-a arătat lui Apostolul Pavel, aşa cum este închipuit pe icoană (Scrisoarea 35). Sfîntul Atanasie cel Mare scrie, despre cinstirea Sfintelor Icoane: "Noi credincioşii ne închinăm la icoane, nu ca la Dumnezeu cum fac elinii. Nu! Ci noi arătăm buna închinare şi iubire către acea faţă care este închipuită pe icoane. Pentru aceasta noi, de multe ori cînd chipul de pe dînsa se şterge, o ardem ca pe un lucru fără de folos".

După cum Iacob, înainte de sfîrşitul său, s-a închinat deasupra toiagului lui Iosif şi prin aceasta a cinstit, nu toiagul, ci pe cel ce îl ţinea, aşa şi noi credincioşii ne închinăm şi sărutăm icoanele, nu pentru altceva, decît că le sărutăm ca pe copiii şi pe părinţii noştri, ca să le arătăm prin aceasta dragostea noastră sufletească; după cum şi iudeii se închinau Tablelor Legii şi celor doi heruvimi turnaţi din aur, cinstind prin închinare nu piatra şi aurul, ci pe Însuşi Dumnezeu care a poruncit să li se facă acestea.

Mărturii despre Sfintele Icoane se află încă mai din vechime. Aşa Sfîntul Metodie de Patara, care a trăit prin veacul al III-lea, scrie: "Închipuirea îngerilor lui Dumnezeu, care se face din aur, ale începătoriilor şi ale stăpîniilor, noi le facem întru cinstirea şi slava lui Dumnezeu". Despre icoane scriu şi Clement al Alexandriei şi Tertulian, care au trăit în secolele II-III.

Sfînta Tradiţie vorbeşte şi despre chipul cel nefăcut de mînă dăruit de Mîntuitorul lui Avgar, regele Edesei. Despre acest chip nefăcut de mînă omenească scrie istoricul bisericesc Eusebiu, care a trăit prin secolul III-IV.

În sfîrşit, însuşi pămîntul vorbeşte împotriva sectarilor luptători contra icoanelor, căci şi acum se descoperă icoane, cruci şi simboluri creştine la săpăturile ce se fac în catacombele din Roma, adică în peşterile unde primii creştini se ascundeau din cauza persecuţiilor păgîne şi săvîrşeau acolo slujbe dumnezeieşti şi înmormîntări ale sfinţilor mucenici. Am vizitat catacombele Romei în toamna anului 1977 şi am văzut acolo cele mai vechi icoane ale Mîntuitorului şi imagini ale Sfintei Cruci. Din icoanele cele mai vechi aflate de învăţaţii arheologi în catacombele Romei subterane, mai importante sunt: Icoana Mîntuitorului din catacomba Sfîntului Calist şi Cina cea de taină de la sfîrşitul secolului al II-lea, Închinarea Magilor, Minunea prefacerii apei în vin, Vindecarea orbului din naştere şi altele, aflate tot în catacomba Sfîntului Calist. În catacombele Domitillei şi Priscilei s-au aflat icoanele Sfintei Familii, a Bunei-Vestiri, a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, a Patriarhilor şi Proorocilor din Vechiul Testament şi a unor Mucenici din Noul Testament, ce se atribuie tot sfîrşitului veacului al II-lea şi începutul celui de al III-lea. Dar cea mai veche icoană pe care învăţaţii arheologi o atribuie veacului I al creştinismului este chipul Maicii Domnului care ţine în braţe pe Pruncul Cel mai înainte de veci, cu o stea deasupra icoanei.

Toate aceste reprezentări, care s-au aflat în catacombele şi în săpăturile bisericilor vechi de sub pămînt, cu o evidenţă indiscutabilă, ne impun să primim şi să credem că au fost cinstite Sfintele Icoane din cele mai vechi timpuri ale creştinismului. Astfel, în apărarea Sfintelor Icoane ne vorbeşte Sfînta Scriptură, Sfînta Tradiţie şi însuşi pămîntul care ne-a păstrat din primele veacuri ale creştinismului multe din ele. În apărarea lor ne vorbesc şi mintea şi inima noastră.

Iubiţi credincioşi,

Pînă aici am adus atîtea mărturii din Sfînta Scriptură, din Sfînta Tradiţie, de la Sfinţii Părinţi şi din Istoria Bisericii Creştine despre cinstirea Sfintelor Icoane. Acum vom arăta ce este icoana şi ce este idolul. Vă rog să ţineţi minte că "icoana este închipuirea adevăratului Dumnezeu, care într-adevăr există. Iar idolul, sau chipul cioplit este închipuirea dumnezeilor mincinoşi şi născociţi de mintea oamenilor care într-adevăr nu există". De aceea se şi spune că idolul nimic nu este în lume (I Corinteni 8, 4). Deosebirea între idoli şi icoană este ca deosebirea între zi şi noapte, între lumină şi întuneric. Ce însoţire, zice marele Apostol Pavel, este între Biserica lui Dumnezeu şi idoli? (II Corinteni 6, 15-16).

Prin ce se arată cinstirea Sfintelor Icoane? Cinstirea Sfintelor Icoane, după cum învaţă Sfîntul şi Marele Sinod al 7-lea Ecumenic, se arată prin aceea că noi nu considerăm icoana ca Dumnezeu, ci numai ca reprezentare (fotografie, portret) şi, cinstind icoana, nu ne închinăm lemnelor sau vopselelor, ci Celui care este închipuit pe icoană, adică lui Dumnezeu, sfinţilor îngeri, Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi sfinţilor care sunt prieteni ai lui Dumnezeu. Oare noi nu cinstim cu deosebită atenţie chipul patriarhului nostru? Şi văzînd portretul lui nu ne aflăm ca şi cum l-am vedea pe el? Dar dacă vedem în icoană chipul lui Dumnezeu, nu trebuie să-L cinstim?

Dar prin ce se manifestă închinarea la idoli? Închinarea la idoli se manifestă prin aceea că oamenii considerau chipurile cioplite drept dumnezei. Auzi ce zice dumnezeiasca Scriptură: S-au abătut curînd din calea care am poruncit lor şi au făcut viţel şi s-au închinat lui şi au jertfit lui şi au zis: Iată, Israele, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului (Ieşire 32, 8; III Regi 12, 28-30). Astfel, trebuie să înţelegem că deosebirea între cinstirea Sfintelor Icoane şi închinarea la idoli este ca între lumină şi întuneric şi după cum omul orb nu deosebeşte lumina de întuneric şi pentru dînsul totul este întuneric, aşa şi omul neînţelept şi rătăcit, nu deosebeşte icoanele de idoli, pentru dînsul orice închipuire este idol, măcar de ar fi acel portret chipul tatălui său.

Însuşi cuvîntul lui Dumnezeu ne porunceşte să deosebim cele sfinte şi cele curate de cele nesfinte şi necurate (Levitic 10, 9-10).

Dar care este folosul duhovnicesc al cinstirii Sfintelor Icoane şi pentru ce ne trebuie Sfintele Icoane? Sfintele Icoane ne trebuie mai întîi în întărirea credinţei, a evlaviei şi trezirea conştiinţei noastre. Al doilea, pentru amintirea faptelor măreţe ale lui Dumnezeu (Deuteronom 6, 7-9) şi ale sfinţilor Lui, ca noi, căutînd la chipurile lor, să ne îndemnăm a urma viaţa lor (Evrei 13, 7). Icoanele ne ajută pentru exprimarea dragostei noastre către Dumnezeu. Dacă noi din dragoste purtăm la noi portretele rudelor şi ale oamenilor care ne sunt aproape, cu cît mai mult suntem datori să purtăm cu evlavie la noi icoanele Mîntuitorului, ale Maicii Domnului, ale sfinţilor lui Dumnezeu.

Apoi, Sfintele Icoane pentru oamenii fără ştiinţă de carte şi pentru copii, sunt ca şi Biblia. Ceea ce în Biblie este tipărit cu litere, aceea pe icoane este zugrăvit cu vopsele. De pildă, despre patimile Mîntuitorului nostru Iisus Hristos nu va putea citi în Biblie cel ce nu ştie carte, însă, privind la icoanele suferinţelor lui Hristos, el va înţelege cu mintea ce este pictat pe icoane şi va simţi mai multă evlavie în inima sa. Biserica lui Hristos cîntă aşa: "Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor, spre Care nu cutează a căuta oştile îngereşti..." Şi în alt loc zice despre Maica Domnului: "Iar prin tine Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvîntul întrupat, pe Care mărindu-L cu oştirile cereşti, pe tine te fericim".

Iubiţi credincioşi,

Pe Dumnezeu nu-L pot vedea oamenii după fiinţă, ca pe un duh. Dar îl pot vedea în chipuri, în imagini, în vederi cunoscute. Pe Dumnezeu L-au văzut oamenii, însă numai indirect sau prin simboluri. Aşa, de pildă, Dumnezeu S-a arătat lui Avraam în chipul celor trei tineri călători (Facere 18, 1-6). L-a văzut pe Dumnezeu şi patriarhul Iacob şi a chemat numele locului aceluia "Vederea lui Dumnezeu" (Facere 32, 30). L-a văzut pe Dumnezeu şi Moise "şi a grăit Dumnezeu către Moise faţă către faţă, ca şi cum ar fi grăit cineva cu prietenul său" (Ieşire 30, 11). Şi a zis Domnul: Auziţi cuvintele Mele: De va fi între voi vreun prooroc al Domnului, în vedenii Mă voi arăta lui şi în somn voi grăi lui. Nu este aşa credincios în toată casa lui Israel ca robul Meu Moise. Gură către gură grăiesc cu el aievea şi nu prin pilde şi el faţa Domnului vede (Numerii 12, 6-8). L-a văzut pe Dumnezeu şi (Isaia 6, 1-5). Daniil, proorocul a văzut pe Dumnezeu Tatăl şi Fiul. A văzut pe Dumnezeu şi Miheia (III Regi 22, 19). Apoi pe Domnul şi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos L-au văzut ucenicii, atît în umilinţă, cît şi în slavă, cît a trăit cu dînşii pe pămînt (Ioan 1, 14; 6, 36).

Apostolul Ioan, vorbind despre Iisus Hristos, aşa începe epistola I-a: Ce era din început, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi mîinile noastre au pipăit despre Cuvîntul Vieţii, aceea vă vestim şi Viaţa s-a arătat şi o am văzut şi mărturisim şi vă vestim viaţa cea veşnică, care era la Tatăl şi s-a arătat nouă (I Ioan 1, 1-3). Iar Sfînta Evanghelie zice: Şi Cuvîntul trup S-a făcut şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a unuia Născut din Tatăl (Ioan 1, 14).

Pe Iisus Hristos L-a văzut Apostolul Pavel şi după înălţarea la ceruri. L-a văzut pe Hristos cînd Il prigonea (I Corinteni 15, 8; Fapte 9, 3-4). L-a văzut şi primul mucenic Ştefan, cînd era ucis cu pietre şi a zis: Iată văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stînd de-a dreapta lui Dumnezeu (Fapte 7, 56). Pe Duhul Sfînt L-au văzut poporul şi Apostolii, la botezul Domnului în chip de porumbel şezînd peste Dînsul Şi glas din cer s-a auzit: Tu eşti Fiul Meu cel iubit întru care bine am voit (Luca 3, 22). Duhul Sfînt a fost văzut şi în chipul limbilor de foc, la pogorîrea Lui din cer (Fapte 2, 1-4). Încă în multe chipuri S-a arătat Dumnezeu şi Sfinţii Lui, precum în descoperirea Sfîntului Evanghelist Ioan (Apocalipsa 4, 2-3; 5, 6-8).

Astfel, oamenii L-au văzut pe Dumnezeu şi pot să-L închipuiască pentru întărirea şi învăţătura lor în credinţă. Deci nici un motiv nu pot avea sectanţii, care zic că nimenea nu are voie să închipuiască pe Dumnezeu pe Sfintele Icoane.

Iubiţi credincioşi,

Astăzi este prima Duminică din Postul Mare, numită "Duminica Ortodoxiei" sau "a Sfintelor Icoane". Tocmai de aceea am vorbit pe larg despre cinstirea sau venerarea Sfintelor Icoane, întrucît în vremea nostră s-au ridicat în lume multe secte creştine care hulesc icoanele, crucea, biserica, preoţii şi învăţătura apostolică ortodoxă, înşelînd pe mulţi fii ai Bisericii noastre, spre veşnica lor osîndă. Noi vă sfătuim şi vă reamintim învăţătura dogmatică a Bisericii. Închinaţi-vă cu credinţă şi evlavie Sfintelor Icoane şi purtaţi-le în casă, şi oriunde călătoriţi, ca să vă fie de ajutor în izbăvirea de primejdii, ştiind că cinstea dată icoanelor se ridică la sfinţii pictaţi pe ele. Faceţi rugăciuni şi acatiste în faţa icoanelor, mergeţi în pelerinaj la icoanele făcătoare de minuni din ţară şi la moaştele sfinţilor noştri, că veţi primi uşurare şi mare ajutor în necazurile vieţii. De asemenea, cinstiţi Sfînta Cruce, pavăza credinţei, şi o purtaţi cu credinţă, că prin ea izgonim pe diavoli şi liniştim pe sectanţii hulitori de Dumnezeu.

A trecut prima săptămînă din Sfîntul Post, numită şi "Săptămîna Mare". Ne bucurăm că bisericile iarăşi s-au umplut de credincioşi, că aţi postit cu toţii şi că alergaţi cu credinţă şi evlavie la Dumnezeu Mîntuitorul şi nădejdea noastră.

Vă îndemn, fraţii mei, să continuaţi a posti Sfîntul Post şi să vă rugaţi, să citiţi cît mai mult şi să faceţi după putere milostenie şi veţi vedea cîtă bucurie şi pace veţi primi în suflet. Dar, mai ales, vă îndemn să vă spovediţi de două ori la duhovnici şi în aceste zile, şi la sfîrşitul Postului Mare, iar care aveţi dezlegare, să primiţi şi Sfînta Împărtăşanie.

Creştinii evlavioşi, mamele, copiii, bătrînii şi bolnavii sunt datori să se spovedească şi să se împărtăşească de două ori în acest mare post. Siliţi-vă la Hristos. El vă cheamă, vă aşteaptă şi vi se dăruieşte în dar tuturor celor ce păzesc poruncile Lui. Nu treceţi cu vederea dragostea şi harul lui Hristos.

Să-L rugăm pe Fiul lui Dumnezeu să întărească dreapta credinţă şi evlavia ortodoxă, ca să biruim cu puterea Lui şi pe diavoli şi pe sectanţii hulitori, şi pe necredincioşi, şi să trăim veşnic în bucuria şi iubirea lui Dumnezeu. Amin.

duminică, 10 aprilie 2011

ACATISTUL
SFANTULUI IERARH CALINIC DE LA CERNICA
11 aprilie
Condacele si Icoasele

Condacul 1
Pomenirea ta cea purtatoare de lumina, Ierarhe Calinic, veseleste sufletele celor credinciosi si atingerea de racla sfintelor tale moaste sfinteste siturile si daruieste tamaduiri; pentru aceasta, dupa datorie, te cinstim pe tine si cu bucurie iti cantam: Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!
Icosul 1
Adunarea ingerilor si soborul oamenilor cunoscandu-te ca pe un vindecator al bolnavilor, ajutator al saracilor si indreptator al monahilor, cel ce ai dus viata ingereasca pe pamant si prin nevointe si fapte bune te-ai adus jertfa neintinata lui Hristos, te lauda, o Sfinte Ierarhe Calinic, si cu dragoste graieste tie:

Bucura-te, alesul lui Dumnezeu, placutul tuturor sfintilor, lauda arhanghelilor si bucuria ingerilor;
Bucura-te, veselia pruncilor si mireasma chipului calugaresc;
Bucura-te, scutul si acoperamantul Cernicai, ocrotitorul Bucurestiului, pazirea Frasineiului si lauda Ramnicului Severin;
Bucura-te, lauda cea mare, ca, dupa darul lui Dumnezeu, cu cuvantul tau ai legat ca parte femeiasca la Frasinei sa nu intre;
Bucura-te, ca prin pilda vietii tale esti calauza buna ostenitorilor in viata calugareasca;
Bucura-te, ca de mari daruri te-ai invrednicit, fiind bolnavilor tamaduire, orbilor vedere, surzilor auzire, mutilor graire;
Bucura-te, izbavitorul celor nedreptatiti, bucuria celor necajiti si veselia celor ce nadajduiesc intru tine si te cheama intr-ajutor;
Bucura-te, indreptatorul celor rataciti, ridicarea celor cazuti si vistieria faptelor celor bune;
Bucura-te, locasul luminii celei dumnezeiesti, organ al Preasfantului Duh si stalp neclintit al Bisericii;
Bucura-te, bine-luptatorule, cel ce ai fost neinvins de furtuni si de ispite;
Bucura-te, parinte, de trei ori fericite;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!
Condacul 2
Vazand noi smeritii pe parintii tai cucerindu-se si afierosindu-te Domnului si stiindu-te noi pe tine, sfinte, ca din bratele maicii tale ai avut inima locas al Preasfantului Duh, prin care te-ai dovedit mare intre alesii lui Dumnezeu, pentru aceea si noi, ca unii ce in Dumnezeu viem, traim si ne miscam, impreuna cu parintii tai aducem Domnului toata slava, lauda, cinstea si inchinaciunea, zicand : pe Tine Doamne, Cel ce te odihnesti intru sfinti binecuvantandu-Te, Te adoram, pe Tine Te laudam, Tie Iti multumim, Tie ne inchinam, in tot locul stapanirii Tale, Tie Iti aducem ale Tale dintru ale Tale, de toate si pentru toate, cantand: Aliluia!
Icosul 2
Intelegerea vietuirii celei ascunse in Iisus Hristos cautind a o intelege, ai alergat din tinerete in ostrovul pustnicesc al celui preacuvios si sfant parinte Gheorghe, staretul de la Cernica, si viata ti-ai jertfit lui Hristos, facandu-te Biserica Preasfantului si inchinatului Sau Duh; trupul ti l-ai smerit cu privegherea, postul si rugaciunea, punand tuturor simtirilor povatuitor bun cugetul cel dinauntru; ochiul ti-a fost ferit de toata vederea cea vicleana si auzul nestrabatut de cuvinte desarte, iar limba curata de vorbe necuviincioase; buzele curatate de lauda Domnului, mainile ferite de faptele rele, lucrand numai cele bineplacute Domnului; toate madularele si gandul ti le-ai intarit cu harul Sfantului Duh, binevietuind in duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii, al ascultarii si al dragoste. Drept aceea, acum cu ingerii in ceruri petrecand, primeste de la noi laude ca acestea:

Bucura-te, diamantul rabdarii in Ostrovul Cernicai ascuns;
Bucura-te, cel in care lucreaza Dumnezeu cel nepatruns;
Bucura-te, porumbelul Domnului, cel cu aripile Duhului mereu desfacute;
Bucura-te, urmas iubit si mostenitor in virtute al staretului cuvios Gheorghe;
Bucura-te, cel unit intru Dumnezeu cu duhovnicul tau, Pimen;
Bucura-te, cel pecetluit cu amindoi in pravilele calugaresti;
Bucura-te, ca de bunavoia ta venind dupa Iisus, de tine insuti te-ai lepadat;
Bucura-te, ca, luandu-ti crucea ta, ai urmat lui Hristos fara intoarcere;
Bucura-te, ca ravna asprimii tale celei de canon a uimit pe carmuitori;
Bucura-te, ca ai amutit pe clevetitori, ajunand prin indelungate postiri de cate 40 de ziie;
Bucura-te, raiul fecioriei, intru care curatia a odraslit;
Bucura-te, pomul dragostei ceresti, ca de dorul si de focul dragostei preadulcelui nume al lui Iisus ti s-a mistuit inima;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!
Condacul 3
Puterea Celui de sus adumbrindu-ti inima ta, ai dorit, parinte sfinte, pe duhovnicul tau Pimen, precum odinioara Ioasaf pe Varlaam, si luand cu tine daruri de mult pret pentru sfintele lui Dumnezeu locasuri, ai pornit la Sfantul Munte al Atonului in cautarea lui acolo; apoi aprinzindu-se in tine focul cel netrupesc de ravna sfanta pentru altarele Domnului, te-ai intors in patria ta, "gradina Maicii Domnului", cantand: Aliluia!
Icosul 3
Avand pe Dumnezeu cel in Treime inchinat salasluit in sufletul tau, mare osardie dovedit-ai parinte, in vremea staretiei tale, cand cu lacrimi fierbinti catre facatorul de minuni Nicolae ti-ai pus sufletul tau pentru ocrotirea multimilor flamande si inspaimintate ce alergasera la tine ingrozite de urgia cea pagana, ca, inca in priveghere fiind cu toata obstea ta, carute cu grau in graba si soseau; iar ostile pagane intelegand ocrotirea cea de sus si sfintenia ta, s-au intors rusinate, lasandu-ne amintire peste veacuri "fantana turcului". Pentru aceasta, impreuna cu cei trecuti prin foc si prin apa si adusi la odihna, cantare de multumire inaltam si cu dragoste graim:

Bucura-te, asemanare cu Domnul prin iubirea de oameni, care suspina, inseteaza si alearga sa vindece orice patimire;
Bucura-te, milostivire de samarinean, ce arde pentru intreaga zidire;
Bucura-te, alinarea suspinului celor ferecati;
Bucura-te, caci cu maretia gloriei bratului tau pazesti pe fiii celor apasati;
Bucura-te, vapaie dornica sa ne indrume;
Bucura-te, revarsare de har peste lume;
Bucura-te, cuibul celor inviforati;
Bucura-te, hrana celor infometati;
Bucura-te, ca ai scapat de foamete si de boala obstea crestineasca din razboi;
Bucura-te, cel ce asemenea lui Moise te-ai aratat mare ocrotitor in primejdii;
Bucura-te, ca si tu ai implinit faptele facatorului de minuni Nicolae;
Bucura-te, limanul cel lin al gloatelor amagite si dosadite;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!
Condacul 4
Vifor de ginduri despre sfarsitul veacului acestuia tulburandu-te, ingeri coborand din inaltimea Tronului Preasfintei Treimi ti s-au infatisat, descoperindu-ti taine asupra celor ce vor urma; si tie, celui ce iubesti oamenii, ti s-au aratat aievea Ierarhul Nicolae si Marele Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta, impreuna cu preacuviosul si sfantul parinte staret Gheorghe, poruncindu-ti sa zidesti slavit locas de inchinare, liman de mantuire celor pacatosi si sfanta cetate cu viata de obste, dupa dreapta randuiala, pentru ca sa nu se strice chipul calugaresc; de care descoperire incredintandu-te, indata ai si dat ascultare poruncii dumnezeiesti, cantand: Aliluia!
Icosul 4
Urmand poruncii Sfantului Ierarh Nicolae, cu barbatie ai zidit biserica Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, in vreme de cutremure si de razmerite, lasandu-ne invatatura, ca de nu ne vom izbavi de lenevire, de uitare si de necredinta, nu ne vom putea mantui; la care invatatura luam aminte, noi fiii tai, cei ce ne rugam sa avem parte si soarta cu toti cei ce se tem de Domnul in adevar si pazesc poruncile Lui; pentru aceasta iti cantam cu intelegere, preaintelepte, zicand:

Bucura-te, ochi al bisericii, mai dinainte vazator;
Bucura-te, vifor spulberator de pleava indoielilor;
Bucura-te, veghetor neadormit sub candela aprinsa;
Bucura-te, scaun al spovedaniei, ascultator de plangeri;
Bucura-te, duhovnicie aducatoare de ingeri;
Bucura-te, primavara bine inmiresmata de balsamul rugaciunii inalte si tacute;
Bucura-te, ca ai trecut prin "Raiul iubirii de virtute";
Bucura-te, buna sporire a casei lui Dumnezeu;
Bucura-te, podoaba cea cu har a neamului tau;
Bucura-te, ca te-ai dovedit destoinic plinind masura varstei lui Iisus;
Bucura-te, barbat impodobit cu slujirile depline;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!
Condacul 5
Impotrivindu-te, Parinte, uneltirilor lui faraon cel netrupesc, care voia sa te piarda prin otravire, si chemand preadulcele nume al lui Iisus, ai invins rautatea aceluia, ca glas din ceruri ai auzit intarindu-te si vestindu-ti ca nu vei vedea moartea pana ce nu vei fi ridicat la vrednicia arhieriei; iar not pentru o biruinfa ca aceasta, aducind doxologia noastra cea dupa putere, multumim impreuna cu tine Domnului Celui Unuia, Caruia se pleaca tot genunchiul al celor ceresti, al celor pamantesti si al celor dedesubt, pentru toate pe care le stim si pe care nu le stim, pentru binefacerile cele aratate si cele nearatate care s-au facut noua si laudand maretia cea neajunsa a Dumnezeirii, cu veselie aducem Domnului cantare sfanta: Aliluia!
Icosul 5
Dumnezeu cel negrait si necuprins cu gandul, nevazut, neajuns, pururea fiind si acelasi fiind, Cel care a iubit lumea atat de mult, incat pe Unul-Nascut Fiul Sau L-a dat, ca tot cel ce crede intr-Insul sa nu piara, ci sa aiba viata vesnca, Insusi El, Pastorul cel Mare, te-a ales pe tine, in ceruri sa intaresti Biserica Olteniei. Drept aceea, si domnitorul tarii, cu sfetnicii sai, urmatori facandu-se sfatului Celui de sus, te-au pus pastor al turmei celei cuvantatoare pe calea mantuirii. Deci si noi fericiti fiind de alegerea ta, tie aducem laude ca acestea:

Bucura-te, bunule si vrednicule pastor al Olteniei;
Bucura-te, fericit luminator al plaiurilor noastre;
Bucura-te, dreptarul vredniciilor arhieresti;
Bucura-te, trimis al Preasfintei Treimi ca sa ne pastoresti;
Bucura-te, ca in Iisus ai aflat adevar si temei;
Bucura-te, cel ce ai iubit cu dragoste fierbinte pe Domnul;
Bucura-te, ca ai aflat tot rostul firior lui Hristos;
Bucura-te, arhiereu ales si cu buna biruinita;
Bucura-te, inger pamantesc de aspra nevointa;
Bucura-te, arhanghel izbavitor din viclene curse impatimite;
Bucura-te, iscusit carmaci al corabiei celei induhovnicite;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!
Condacul 6
Auzit-au vestea despre sfintenia vietii tale multimile dreptcredinciosilor si, fericiti fiind ca le vine pastorul cel bun, te-au intimpinat ca pe un trimis al cerului cu adevarat si impreuna cu ingerii inaltau in grai de sarbatoare cantare sfanta: Veniti toti credinciosii sa laudam pe Ierarhul Calinic, pe arhipastorul Olteniei; sa se bucure faptura si sa infloreasca ca si crinul; si impreuna sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
Urmator Mantuitorului Hristos facandu-te, bunule pastor, te-ai aratat oglinda nepatata, chip al bunatatii lui Dumnezeu, stralucire a luminii celei negraite, mare ocrotitor al celor din nevoi. Pentru aceasta si noi, cei ce tanjim dupa vrednicia de a ramane intru desfatarea luminii celei neapropiate, dupa datorie te cinstim pe tine si luminat te laudam graind:

Bucura-te, ca prin iubire si prin curatie, pace si armonie esti asemuit a fi pecete a chipului dumnezeiesc;
Bucura-te, ca esti invaluit in stralucire de orbitoarea frumusete cereasca negraita a Schimbarii la fata;
Bucura-te, ca n-ai adunat bogatii pieritoare;
Bucura-te, ca ai urmat saraciei lui Hristos;
Bucura-te, ocrotitorul vaduvei celei cuminte;
Bucura-te, parinte scump al orfanilor;
Bucura-te, cel ce aduci bucurie acolo unde-i intristare;
Bucura-te, ca, chemandu-te pe tine, zorile nadejdii se ivesc acolo unde este deznadejde;
Bucura-te, cel ce vestesti pacea pe pamant si bunavoirea intre oameni;
Bucura-te, ortodoxie, cu maretie de vis;
Bucura-te, cel ce aprinzi lumina in sufletele intunecate si robite;
Bucura-te, pilda a smereniei si a iubirii de oameni celei negraite;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!
Condacul 7
Alergat-a la tine vaduva cea impovarata de nevoi, care se mahnise de ucenicul cel putin milostiv; iar tu, parinte, binecunoscand lipsurile ei, ai induplecat pe ucenic spre milostenie, inteleptindu-ne si pe noi, ca in chipurile saracilor ne poate incerca insusi Cel ce a plinit toata rinduiala parinteasca, Hristos Mantuitorul nostru, Care a sters toata lacrima de la toata fata. Pentru aceasta, cu umilinta aducem cantare de lauda lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 7
Putere de sus primit-ai, bunule pastor, nu numai a certa pe diavoli spre a elibera faptura omeneasca, ci si spre a statornici adevarul in obstea crestineasca, inca si putere de a preface ramasitele pamintesti ale celor morti de multi ani si neputrezite, precum si apa a izvori in locurile cele secatuite. Pentru aceste alese daruri, cu dragoste, prin noi, fiii tai, faptura cea indumnezeita te lauda graind unele ca acestea:

Bucura-te, fulger ce arzi duhurile inselaciunii;
Bucura-te, tunet ce risipesti sfaturile minciunii;
Bucura-te, carte scrisa de Duhul Sfant, caci cu darul intelepciunii, al intelegerii, al sfatului si al tariei te-ai invesmantat;
Bucura-te, ca ai sfaramat prin stiinta si evlavie si prin temere de Dumnezeu puterile diavolesti;
Bucura-te, cel ce ai vindecat in biserica pe femeia cea stapanita de duhul necurat;
Bucura-te, ca ai ridicat din neputinta pe tanara pastorita cea cazuta;
Bucura-te, ca de departe ai slobozit de diavolul cel cumplit pe fiul prietenului tau, dulgherul Costache;
Bucura-te, ca, fiind pedepsita minciuna celui ce se prefacuse mort, adevarul s-a statornicit;
Bucura-te, ca s-a aflat izvor cu apa racoritoare la schitul Frasinei unde ai insemnat stinca;
Bucura-te, ca, dezlegand blestemul, ai schimbat in tarina trupul celui mort si neputrezit;
Bucura-te, ca din pricina suspinurilor smeritelor tale graiuri multimile au ramas inmarmurite;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!
Condacul 8
Spaimantatu-s-au duhurile necurate numai auzind de numele tau, facatorule de minuni, parinte Calinic; iar cei straini de cunostinta lui Hristos, cuceriti fiind de virtutile tale, se luminau botezandu-se. Drept aceea, cunoscand ca Dumnezeu primeste rugaciunea ta precum a primit darurile lui Abel, jertfele lui Noe, arderile cele de tot ale lui Avraam, preotia lui Moise si a lui Aaron, cele de pace ale lui Samuel si precum a primit de la sfintii Sai apostoli inchinarea cea adevarata, cu bucurie graim: slava Celui ce te-a preaslavit, slava Celui ce te-a incununat, slava Celui ce lucreaza prin tine, si cu toti cantam Domnului: Aliluia!
Icosul 8
Aducandu-ti pururea aminte de porunca cea mantuitoare si de toate cele ce s-au facut pentru noi, de cruce, de groapa, de invierea cea de a treia zi, de suirea la ceruri, de sederea cea de-a dreapta si de cea de a doua si slavita venire, ai fost Bisericii lui Hristos faclie purtatoare de lumina cat ai trait pe pamint, Parinte Calinic, iubitorule de oameni. Iar indrazneala catre Dumnezeu si dupa moarte ai dovedit-o, vindecand toata neputinta si toata boala credinciosilor. Pentru aceasta ia aminte la glasul rugaciunii noastre al celor ce, lucrind cu frica si cu cutremur pentru a noastra mantuire, cu mare cinste, cu adanca smerenie cantam si cu dragoste graim:

Bucura-te, dangat de clopot, ce ne glasuiesti ca toti cei ce urmam invataturilor divine intreolalta sintem una si cu Dumnezeu asemenea;
Bucurd-te, far calauzitor, ce ne indrumezi sa traim viata in iubire si pace, in curatie si in desavarsita armonie a Preasfintei Treimi, a Unimii in Treime;
Bucura-te, blandete si bunatate, cinste si ingaduinta;
Bucura-te, dragoste si dreptate, rabdare si recunostinta;
Bucura-te, trandafir al Noului Ierusalim;
Bucura-te, ca noi bine ne simtim sub carja pastoriei tale;
Bucura-te, crinul arhieriei cel cu placuta mirosire;
Bucura-te, luceafar dumnezeiesc, cu prealuminoasa stralucire;
Bucura-te, lumina biruitoare, necuprinsa de intuneric;
Bucura-te, faptura sfinta din crestet pina in talpi;
Bucura-te, cel ce cu nume de buna biruinta esti numit;
Bucura-te, vrednicule pastor al Bisericii de noi pomenit;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!
Condacul 9
Toata firea ingereasca se mira, preacuvioase parinte, de ravna ta cea sfinta in a impodobi Biserica, mireasa lui Hristos, cu pravili de sfanta vietuire, cu scoli si tiparnite pentru inmultirea cartilor sfinte, care sa fie spre slava lui Dumnezeu, pentru matuirea sufletelor noastre, intocmai ca niste rauri cu curgerile cu totul de aur, ce veselesc gradinile raiului. Pentru aceasta, uimindu-ne de ravna si de osteneala ta, cantam lui Dumnezeu, Celui preaslavit in sfatul sfintilor: Aliluia!
Icosul 9
Cu totul te-ai daruit impodobirii scaunului arhieriei, nu numai cu viata ta cea plina de mireasma sfinteniei, ci si cu ravna zidirii de biserici, de scoli si spitale, de schituri si manastiri, pentru ca noi toti care ne impartasim din aceeasi paine si din acelasi potir, sa fim uniti unul cu altul prin impartasirea Aceluiasi Duh Sfant, ca unii ce am aflat mila si har, impreuna cu toti sfintii care din veac au bine-placut Domnului si cu tot sufletul drept ce s-a savarsit intru buna credinta, mai ales cu preasfanta, preacurata, preabinecuvantata, slavita stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria; pentru care cu bunavointa te laudam, cantand si graind:

Bucura-te, cel ce in impodobirea Bisericii pe multi ai intrecut;
Bucura-te, ca vestirea ta a strabatut dincolo de hotarele tarii;
Bucura-te, cel ce te-ai asemanat marilor ierarhi ai lumii;
Bucura-te, cel ce ai fost chemat de la cetele calugarior;
Bucura-te, pastorul cel ales, care ai intrat prin usa oilor in staul;
Bucura-te, cel ce ai adapat turma cu apa cea vie din izvorui de apa nemuritoare intru viata vesnica saltatoare;
Bucura-te, cel ce intelepteste te-ai logodit cu numele cel prea dulce al lui Iisus;
Bucura-te, Biserica prea doritoare sa se cunune cu Hristos;
Bucura-te, ca ostenelile tale au fost jertfite pentru bine, adevar, frumos si sfant;
Bucura-te, striga manastirile cele zidite de tine: Cernica si Pasarea, Frasineiul si Episcopia Ramnicului;
Bucura-te, glasuiesc cu veselie multimile de scoli si biserici, de schituri si manastiri ctitorite de tine;
Bucura-te, striga catre tine cu recunostinta obstile calugaresti de pe intinsul tarii ocrotite de tine;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!
Condacul 10
Vrand sa-ti mantuiesti turma cea incredintata tie intru pastorirea ta, ai plans cu lacrimi, parinte preacuvioase, vazand cu duhul inmormantarea parintelui Nicandru, cel randuit de tine staret, la plecarea ta de la Lavra Cernicai. Cunoscand gandurile pentru inaltarea ta ale ucenicilor tai, i-ai povatuit la smerenie, tacere, aducandu-le aminte de ceasul intrebarii de la infricosatoarea judecata ce va sa fie. Drept aceea, cu intelepciune luand aminte la darul vederii tale celei duhovnicesti, cu tine impreuna cantam in grai de sarbatoare lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 10
Zid nebiruit te-ai aratat Bisericii lui Hristos, preablandule parinte, ridicat la darul proorociei prin inaltimea intelepciunii si sfinteniei tale. Pentru aceasta si noi te rugam sa risipesti de la noi intunericul inselaciunii si la primavara linistitei odihne ceresti sa ne aduci cu caldura Duhului Sfant, ca, incununandu-te cu laudele ca si cu niste flori duhovnicesti, sa te cinstim graind:

Bucura-te, albina proorociei, cea aducatoare de miere duhovniceasca;
Bucura-te, alauta a Duhului Sfant, dulce viersuitoare;
Bucura-te, om ceresc si inger pamantesc, care pe cele viitoare le vezi ca si cum ar fi de fata;
Bucura-te, carbune duhovnicesc al focului ceresc, datator de viata;
Bucura-te, ca ai prevestit sfarsitul vrajbei si silniciei omenesti;
Bucura-te, ca ai vazut peste veacuri intronarea in lume a pacii dumnezeiesti;
Bucura-te, ca ucenicii s-au intarit deplin in credinta prin daruriie tale;
Bucura-te, luminatorul celor saraci de cunostinta;
Bucura-te, inceput de vrei, de nadejdi si de inviere;
Bucura-te, inflorire de muguri si primaveri;
Bucura-te, cel prin care sunt risipite taberele tulburatorilor demoni;
Bucura-te, ca prin tine s-au mantuit sufletele pastoritilor tai;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!
Condacul 11
Spus-ai ierarhe preaintelepte, ucenicilor tai: Luati aminte de voi insiva la cele ce cugetati in inimile voastre; sa nu ganditi desertaciuni pentru ca deseori ne invrednicim de soli ceresti, Maica Domnului cu sfintii ingeri. Iar mai-nainte de mutarea ta la cele vesnice, instiintat fiind de catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu despre ziua si ceasul iesirii tale din cele vremelnice, ai fagaduit ucenicilor tai ca de vei avea ascultare inaintea lui Dumnezeu, te vei ruga pentru ei. Pentru aceasta, da-ne si noua, cu rugaciunile tale cele bine-primite, trecere fara primejdie prin marea vietii, ca, ajungand cu inimi ranite de dor la limanul manturii sa inaltam impreuna cu tine lui Dumnezeu sfanta cantare: Aliluia!
Icosul 11
Aratatu-ti-s-a insasi Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, ierarhe mult-milostive, vestindu-ti sfarsitul; si, fiind instiintat mitropolitul Nifon despre plecarea ta din viata aceasta si venind el la tine cu smerita dragoste, ai spus ca "si pentru Nifon este nadejde de mantuire" si ai proorocit ca la sapte ani cand tu vei fi dezgropat, Nifon va intra in mormant. Aceasta intamplandu-se intocmai, cu smerenie te laudam, zicand:

Bucura-te, cel ce te asezi in soborul celor sfinti;
Bucura-te, ca te veselesti cu sfintii parinti;
Bucura-te, mostenitorul Bisericii celei triumfatoare din cer;
Bucura-te, ajutatorul Bisericii celei luptatoare de pe pamant;
Bucura-te, smirna cu Dumnezeiasca mireasma a Liturghiei;
Bucura-te, ca impreuna cu tine, toata suflarea si toata faptura lauda maretia cea neajunsa a Dumnezeirii;
Bucura-te, ca acum te desfatezi in frumusetile raiului;
Bucura-te, ca te bucuri luminat in camara imparateasca;
Bucura-te, cu Vasile, Grigore si Ioan Gura de Aur al Bisericii luminator;
Bucura-te, dulce chemator al imparatiei ceresti, fluier pastoresc;
Bucura-te, ca Cel fara de moarte te-a invrednicit de lumina cea lina;
Bucura-te, iubit arhiereu al preacuratei si neprihanitei Fecioare, care luminezi pe cele intunecate si aduni pe cele risipite;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!
Condacul 12
Minune s-a vazut la trecerea ta din viata aceasta, parinte preacuvioase, ca ti s-a prelungit viata, dupa dorinta ta, pana la slujirea Sfintei Invieri, in care zi sarbatorim omorarea mortii, sfaramarea iadului, inceputul altei vieti vesnice si, rugandu-te in paraclisul chiliei tale, ai luat Sfintele Taine; apoi pecetluindu-te cu semnul Sfintei Cruci ai zis: "Sfanta Cruce, ajuta-mi!", "Slava lui Dumnezeu pentru toate!" si "Sa ne vedem in Rai!". Si dandu-ti sufletul pe bratele ucenicilor tai si Lumina cea negraita asupra fiintei tale stralucind, ai trecut la cele vesnice, impreuna cu ingerii cantand: Aliluia!
Icosul 12
Cel ce prin curatia vietii tale celei ingeresti te-ai invrednicit a vedea preafericita fata a Treimii Celei de o fiinta si nedespartita si neincetat te rogi pentru buna sporirea Bisericii lui Hristos, pe care din frageda virsta si pana la sfarsitul vietii tale cu multe osteneli ai sprijinit-o, facatorule de bine al sufletelor noastre, ierarhe Calinic de Dumnezeu incununate, primeste lacrimile noastre de multumire pentru tot darul cel bun si tot darul cel desavarsit mijlocit noua de sus de la Parintele luminilor; pentru care cu dragoste te binecuvantam, graind:

Bucura-te, cel ce ai aflat comoara din Evanghelie;
Bucura-te, ca pe aceasta ai castigat-o cu osteneli calugaresti;
Bucura-te, cerbul cel sprinten al muntilor duhovnicesti;
Bucura-te, prieten iubit al puterilor ingeresti;
Bucura-te, ca ai impodobit haina de nunta, cu virtutile tale;
Bucura-te, ca acum vezi pe Acela de care erai dorit;
Bucura-te, privitorule al celor ce nu se pot rosti in graiuri omenesti;
Bucura-te, ca acum ai descoperit tainele cele dumnezeiesti;
Bucura-te, ogorul cel cu bogata rodire al Semanatorului ceresc;
Bucura-te, rugatorule fierbinte pentru a noastra mantuire;
Bucura-te, comoara virtutiior crestinesti la lume impartita;
Bucura-te, icoana firii omenesti celei indumnezeite;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!
Condacul 13
O, prealuminate parinte ierarhe Calinic, primeste smerita noastra rugaciune, precum Mantuitorul a primit cei doi bani ai vaduvei, si cere pentru noi dar si putere, ca toate poftele trupesti calcand, sa vietuim in buna cinstire si curatie, agonisind iertare de pacate si trecere fara primejdie in ceasul mortii, si cand vom trece noi intru nadejdea invierii spre viata de veci, pururea sa ne desfatam de preafericita fata a lui Dumnezeu Celui in Treime inchinat si slavit, cantandu-I cu toti sfintii: Aliluia!

O, prealuminate parinte ierarhe Calinic, primeste smerita noastra rugaciune, precum Mantuitorul a primit cei doi bani ai vaduvei, si cere pentru noi dar si putere, ca toate poftele trupesti calcand, sa vietuim in buna cinstire si curatie, agonisind iertare de pacate si trecere fara primejdie in ceasul mortii, si cand vom trece noi intru nadejdea invierii spre viata de veci, pururea sa ne desfatam de preafericita fata a lui Dumnezeu Celui in Treime inchinat si slavit, cantandu-I cu toti sfintii: Aliluia!

O, prealuminate parinte ierarhe Calinic, primeste smerita noastra rugaciune, precum Mantuitorul a primit cei doi bani ai vaduvei, si cere pentru noi dar si putere, ca toate poftele trupesti calcand, sa vietuim in buna cinstire si curatie, agonisind iertare de pacate si trecere fara primejdie in ceasul mortii, si cand vom trece noi intru nadejdea invierii spre viata de veci, pururea sa ne desfatam de preafericita fata a lui Dumnezeu Celui in Treime inchinat si slavit, cantandu-I cu toti sfintii: Aliluia!
Apoi se zice iarasi Icosul intai
Adunarea ingerilor si soborul oamenilor cunoscandu-te ca pe un vindecator al bolnavilor, ajutator al saracilor si indreptator al monahilor, cel ce ai dus viata ingereasca pe pamant si prin nevointe si fapte bune te-ai adus jertfa neintinata lui Hristos, te lauda, o Sfinte Ierarhe Calinic, si cu dragoste graieste tie:

Bucura-te, alesul lui Dumnezeu, placutul tuturor sfintilor, lauda arhanghelilor si bucuria ingerilor;
Bucura-te, veselia pruncilor si mireasma chipului calugaresc;
Bucura-te, scutul si acoperamantul Cernicai, ocrotitorul Bucurestiului, pazirea Frasineiului si lauda Ramnicului Severin;
Bucura-te, lauda cea mare, ca, dupa darul lui Dumnezeu, cu cuvantul tau ai legat ca parte femeiasca la Frasinei sa nu intre;
Bucura-te, ca prin pilda vietii tale esti calauza buna ostenitorilor in viata calugareasca;
Bucura-te, ca de mari daruri te-ai invrednicit, fiind bolnavilor tamaduire, orbilor vedere, surzilor auzire, mutilor graire;
Bucura-te, izbavitorul celor nedreptatiti, bucuria celor necajiti si veselia celor ce nadajduiesc intru tine si te cheama intr-ajutor;
Bucura-te, indreptatorul celor rataciti, ridicarea celor cazuti si vistieria faptelor celor bune;
Bucura-te, locasul luminii celei dumnezeiesti, organ al Preasfantului Duh si stalp neclintit al Bisericii;
Bucura-te, bine-luptatorule, cel ce ai fost neinvins de furtuni si de ispite;
Bucura-te, parinte, de trei ori fericite;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!
si Condacul intai
Pomenirea ta cea purtatoare de lumina, Ierarhe Calinic, veseleste sufletele celor credinciosi si atingerea de racla sfintelor tale moaste sfinteste siturile si daruieste tamaduiri; pentru aceasta, dupa datorie, te cinstim pe tine si cu bucurie iti cantam: Bucura-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu inteleptite!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu