Oarecari frati s-au dus la avva Antonie ca să-i vestească lui nălucirile pe care le vedeau si să se învete de la dânsul de sunt adevărate sau de la draci. Si aveau ei un măgar care a murit pe cale. Deci, după ce au venit la bătrânul, apucând el mai înainte, le-a zis lor: "Cum a murit măgarul pe cale?". Au zis lui: "De unde stii, avvo?". Iar el le-a zis lor: "Dracii mi-au arătat". Si ei i-au zis: "Noi pentru aceasta am venit, ca să te întrebăm, că vedem năluciri si de multe ori se fac adevărate. Nu cumva ne înselăm?". Si i-a încredintat pe ei bătrânul, din pilda măgarului, că de la draci sunt. (14-9)

La părintele Ilarion a venit un om care făcea spiritism:
- Părinte, cineva mi-a spus că spiritismul este de la draci. Asa este sau nu este asa?
- De ce mă întrebi, frate?
- Vă întreb, părinte, că multe lucruri duhovnicesti mi-au spus duhurile, si nu pot să cred că toate sunt de la diavol. Mi-au spus să mă rog, să postesc, să merg la biserică…
- Tocmai de aceea ti-au spus asta, ca să crezi că sunt arătări dumnezeiesti. Multi dintre cei care au astfel de vedenii sunt convinsi că prin ele le vorbeste Dumnezeu. Ei merg la biserică, se roagă si postesc, fără ca pentru asta să aibă plată. Ei sunt convinsi că învătătura lor e mai înaltă decât cea a Bisericii, si primesc din cuvintele preotilor numai ce le convine. Dumnezeu nu vorbeste în contradictoriu: nu poate spune prin Biserică una si prin spirite alta. Nu există două adevăruri. Chiar dacă spiritele îti spun si lucruri adevărate, fac asta pentru a te însela mai usor. Dar nu te lăsa păcălit de vicleniile lor.
Omul a plecat de la biserică înteleptit. Cuvintele părintelui, desi erau simple, îl lămuriseră. În timp ce îl asculta pe părinte, simtea că vorbele acestuia sunt adevărate. De atunci a părăsit pentru totdeauna practicile spiritiste.